DREPTURILE
PACIENTULUI
Legea nr. 46 din 21.01.2003 privind
drepturile pacientului, Monitorul Oficial nr. 51 din 29.01.2003
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
CAPITOLUL I - Dispozitii
generale
Art. 1.
In sensul prezentei legi:
a) prin pacient se intelege persoana sanatoasa sau bolnava care utilizeaza
serviciile de sanatate;
b) prin discriminare se intelege distinctia care se face intre persoane
aflate in situatii similare pe baza rasei, sexului, tiunilor politice
sau antipatiei personale;
c) prin ingrijiri de sanatate se intelege serviciile medicale, serviciile
comunitare si serviciile conexe actului medical;
d) prin interventie medicala se intelege orice examinare, tratament
sau alt act medical in scop de diagnostic preventiv, terapeutic ori
de reabilitare;
e) prin ingrijiri terminale se intelege ingrijirile acordate unui
pacient cu mijloacele de tratament disponibile, atunci cand nu mai
este posibila imbunatatirea prognozei fatale a starii de boala, precum
si ingrijirile acordate in apropierea decesului.
Art. 2.
Pacientii au dreptul la ingrijiri medicale de cea mai inalta calitate
de care societatea dispune, in conformitate cu resursele umane, financiare
si materiale.
Art. 3.
Pacientul are dreptul de a fi respectat ca persoana umana, fara nici
o discriminare.
CAPITOLUL II - Dreptul
pacientului la informatia medicala
Art. 4.
Pacientul are dreptul de a fi informat cu privire la serviciile medicale
disponibile, precum si la modul de a le utiliza.
Art. 5.
(1) Pacientul are dreptul de a fi informat asupra identitatii si statutului
profesional al furnizorilor de servicii de sanatate.
(2) Pacientul internat are dreptul de a fi informat asupra regulilor
si obiceiurilor pe care trebuie sa le respecte pe durata spitalizarii.
Art. 6.
Pacientul are dreptul de a fi informat asupra starii sale de sanatate,
a interventiilor medicale propuse, a riscurilor potentiale ale fiecarei
proceduri, a alternativelor existente la procedurile propuse, inclusiv
asupra neefectuarii tratamentului si nerespectarii recomandarilor
medicale, precum si cu privire la date despre diagnostic si prognostic.
Art. 7.
Pacientul are dreptul de a decide daca mai doreste sa fie informat
in cazul in care informatiile prezentate de catre medic i-ar cauza
suferinta.
Art. 8.
Informatiile se aduc la cunostinta pacientului intr-un limbaj respectuos,
clar, cu minimalizarea terminologiei de specialitate; in cazul in
care pacientul nu cunoaste limba romana, informatiile i se aduc la
cunostinta in limba materna ori in limba pe care o cunoaste sau, dupa
caz, se va cauta o alta forma de comunicare.
Art. 9.
Pacientul are dreptul de a cere in mod expres sa nu fie informat si
de a alege o alta persoana care sa fie informata in locul sau.
Art. 10.
Rudele si prietenii pacientului pot fi informati despre evolutia investigatiilor,
diagnostic si tratament, cu acordul pacientului.
Art. 11.
Pacientul are dreptul de a cere si de a obtine o alta opinie medicala.
Art. 12.
Pacientul are dreptul sa solicite si sa primeasca, la externare, un
rezumat scris al investigatiilor, diagnosticului, tratamentului si
ingrijirilor acordate pe perioada spitalizarii.
CAPITOLUL III - Consimtamantul
pacientului privind interventia medicala
Art. 13.
Pacientul are dreptul sa refuze sau sa opreasca o interventie medicala
asumandu-si, in scris, raspunderea pentru decizia sa; consecintele
refuzului sau ale opririi actelor medicale trebuie explicate pacientului.
Art. 14.
Cand pacientul nu isi poate exprima vointa, dar este necesara o interventie
medicala de urgenta, personalul medical are dreptul sa deduca acordul
pacientului dintr-o exprimare anterioara a vointei acestuia.
Art. 15.
In cazul in care pacientul necesita o interventie medicala de urgenta,
consimtamantul reprezentantului legal nu mai este necesar.
Art. 16.
In cazul in care se cere consimtamantul reprezentantului legal, pacientul
trebuie sa fie implicat in procesul de luare a deciziei atat cat permite
capacitatea lui de intelegere.
Art. 17.
(1) In cazul in care furnizorii de servicii medicale considera ca
interventia este in interesul pacientului, iar reprezentantul legal
refuza sa isi dea consimtamantul, decizia este declinata unei comisii
de arbitraj de specialitate.
(2) Comisia de arbitraj este constituita din 3 medici pentru pacientii
internati in spitale si din 2 medici pentru pacientii din ambulator.
Art. 18.
Consimtamantul pacientului este obligatoriu pentru recoltarea, pastrarea,
folosirea tuturor produselor biologice prelevate din corpul sau, in
vederea stabilirii diagnosticului sau a tratamentului cu care acesta
este de acord.
Art. 19.
Consimtamantul pacientului este obligatoriu in cazul participarii
sale in invatamantul medical clinic si la cercetarea stiintifica.
Nu pot fi folosite pentru cercetare stiintifica persoanele care nu
sunt capabile sa isi exprime vointa, cu exceptia obtinerii consimtamantului
de la reprezentantul legal si daca cercetarea este facuta si in interesul
pacientului.
Art. 20.
Pacientul nu poate fi fotografiat sau filmat intr-o unitate medicala
fara consimtamantul sau, cu exceptia cazurilor in care imaginile sunt
necesare diagnosticului sau tratamentului si evitarii suspectarii
unei culpe medicale.
CAPITOLUL IV - Dreptul
la confidentialitatea informatiilor si viata privata a pacientului
Art. 21.
Toate informatiile privind starea pacientului, rezultatele investigatiilor,
diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidentiale
chiar si dupa decesul acestuia.
Art. 22.
Informatiile cu caracter confidential pot fi furnizate numai in cazul
in care pacientul isi da consimtamantul explicit sau daca legea o
cere in mod expres.
Art. 23.
In cazul in care informatiile sunt necesare altor furnizori de servicii
medicale acreditati, implicati in tratamentul pacientului, acordarea
consimtamantului nu mai este obligatorie.
Art. 24.
Pacientul are acces la datele medicale personale.
Art. 25.
(1) Orice amestec in viata privata, familiala a pacientului este interzis,
cu exceptia cazurilor in care aceasta imixtiune influenteaza pozitiv
diagnosticul, tratamentul ori ingrijirile acordate si numai cu consimtamantul
pacientului.
(2) Sunt considerate exceptii cazurile in care pacientul reprezinta
pericol pentru sine sau pentru sanatatea publica.
CAPITOLUL V - Drepturile
pacientului in domeniul reproducerii
Art. 26.
Dreptul femeii la viata prevaleaza in cazul in care sarcina reprezinta
un factor de risc major si imediat pentru viata mamei.
Art. 27.
Pacientul are dreptul la informatii, educatie si servicii necesare
dezvoltarii unei vieti sexuale normale si sanatatii reproducerii,
fara nici o discriminare.
Art. 28.
(1) Dreptul femeii de a hotari daca sa aiba sau nu copii este garantat,
cu exceptia cazului prevazut la art. 26.
(2) Pacientul, prin serviciile de sanatate, are dreptul sa aleaga
cele mai sigure metode privind sanatatea reproducerii.
(3) Orice pacient are dreptul la metode de planificare familiala eficiente
si lipsite de riscuri.
CAPITOLUL VI - Drepturile
pacientului la tratament si ingrijiri medicale
Art. 29.
(1) In cazul in care furnizorii sunt obligati sa recurga la selectarea
pacientilor pentru anumite tipuri de tratament care sunt disponibile
in numar limitat, selectarea se face numai pe baza criteriilor medicale.
(2) Criteriile medicale privind selectarea pacientilor pentru anumite
tipuri de tratament se elaboreaza de catre Ministerul Sanatatii si
Familiei in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a
prezentei legi si se aduc la cunostinta publicului.
Art. 30.
(1) Interventiile medicale asupra pacientului se pot efectua numai
daca exista conditiile de dotare necesare si personal acreditat.
(2) Se excepteaza de la prevederile alin. (1) cazurile de urgenta
aparute in situatii extreme.
Art. 31.
Pacientul are dreptul la ingrijiri terminale pentru a putea muri in
demnitate.
Art. 32.
Pacientul poate beneficia de sprijinul familiei, al prietenilor, de
suport spiritual, material si de sfaturi pe tot parcursul ingrijirilor
medicale. La solicitarea pacientului, in masura posibilitatilor, mediul
de ingrijire si tratament va fi creat cat mai aproape de cel familial.
Art. 33.
Pacientul internat are dreptul si la servicii medicale acordate de
catre un medic acreditat din afara spitalului.
Art. 34.
(1) Personalul medical sau nemedical din unitatile sanitare nu are
dreptul sa supuna pacientul nici unei forme de presiune pentru a-l
determina pe acesta sa il recompenseze altfel decat prevad reglementarile
de plata legale din cadrul unitatii respective.
(2) Pacientul poate oferi angajatilor sau unitatii unde a fost ingrijit
plati suplimentare sau donatii, cu respectarea legii.
Art. 35.
(1) Pacientul are dreptul la ingrijiri medicale continue pana la ameliorarea
starii sale de sanatate sau pana la vindecare.
(2) Continuitatea ingrijirilor se asigura prin colaborarea si parteneriatul
dintre diferitele unitati medicale publice si nepublice, spitalicesti
si ambulatorii, de specialitate sau de medicina generala, oferite
de medici, cadre medii sau de alt personal calificat. Dupa externare
pacientii au dreptul la serviciile comunitare disponibile.
Art. 36.
Pacientul are dreptul sa beneficieze de asistenta medicala de urgenta,
de asistenta stomatologica de urgenta si de servicii farmaceutice,
in program continuu.
CAPITOLUL VII - Sanctiuni
Art. 37.
Nerespectarea de catre personalul medicosanitar a confidentialitatii
datelor despre pacient si a confidentialitatii actului medical, precum
si a celorlalte drepturi ale pacientului prevazute in prezenta lege
atrage, dupa caz, raspunderea disciplinara, contraventionala sau penala,
conform prevederilor legale.
CAPITOLUL VIII - Dispozitii
tranzitorii si finale
Art. 38.
(1) Autoritatile sanitare dau publicitatii, anual, rapoarte asupra
respectarii drepturilor pacientului, in care se compara situatiile
din diferite regiuni ale tarii, precum si situatia existenta cu una
optima.
(2) Furnizorii de servicii medicale sunt obligati sa afiseze la loc
vizibil standardele proprii in conformitate cu normele de aplicare
a legii.
(3) In termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei
legi, Ministerul Sanatatii si Familiei elaboreaza normele de aplicare
a acesteia, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I.
Art. 39.
Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Art. 40.
La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga art. 78, 108
si 124 din Legea 3/1978 privind asigurarea sanatatii populatiei, publicata
in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 54 din 10 iulie 1978, precum si
orice alte dispozitii contrare.